fbpx
tinerii șomeri pot încasa până la 25.000 de euro pentru înființarea unei afaceri

tinerii șomeri pot încasa până la 25.000 de euro pentru înființarea unei afaceri

Tinerii din categoria NEET (cei care nu au un loc de muncă și nu urmează o formă de învățământ) pot participa, în perioada următoare, la cursuri de formare profesională la sfârșitul cărora ar putea primi până la 25.000 de euro pentru înființarea unei afaceri. Recent, organizațiile care gestionează aceste fonduri nerambursabile au fost selectate de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Aceste fonduri nerambursabile sunt derulate prin intermediul unei scheme de minimis intitulată Viitor pentru tineri NEET, parte integrantă a Programului Operațional Regional 2014-2020 și sunt derulate în două etape:

  • în prima etapă, încheiată în prezent, organizațiile care vor să deruleze activități de formare profesională și de finanțare a unor noi afaceri sunt selectate de către MIPE;
  • în etapa următoare, aceste organizații, intitulate administratori ai schemei de minimis, selectează persoanele din grupul țintă, organizează cursuri de instruire, selectează planuri de afaceri întocmite de participanți și acordă finanțări nerambursabile de până la 25.000 de euro pentru demararea unor noi afaceri. 

Cererile de finanțare au fost depuse de către solicitanți în cadrul a două apeluri de proiecte. Cererile de finanțare aferente regiunii București-Ilfov sunt prezentate separat:

Din acest moment, organizațiile selectate pentru finanțare, intitulate administratori ai schemei de minimis, vor desfășura o serie de activități în vederea instruirii și sprijinirii tinerilor din categoria NEET în vederea demarării unor afaceri noi și a angajării pe cont propriu.

1. Selectarea grupului țintă

La debutul proiectului, administratorii schemei de minimis vor derula campanii de informare și promovare cu scopul de a identifica persoane eligibile pentru includerea în activitățile viitoare ale proiectului. 

În cadrul proiectelor “Viitor pentru tinerii NEET” sunt eligibili tinerii care îndeplinesc următoarele condiții:

  • au vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani;
  • nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ, nu participă la activități de formare profesională;
  • au domiciliul sau reședința în regiunile în care se derulează proiectele;
  • sunt înregistrate în cadrul Serviciului Public de Ocupare (SPO) din cadrul Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forțelor de Muncă.

Tinerii care îndeplinesc toate condițiile menționate, dar nu sunt înregistrați în cadrul SPO vor fi sprijiniți de către administratorii schemei de minimis să fie luați în evidență și profilați.

Nivelurile de ocupabilitate ale persoanelor în căutarea unui loc de muncă utilizate în vederea realizării profilării sunt următoarele:

  • ușor ocupabil;
  • mediu ocupabil;
  • greu ocupabil;
  • foarte greu ocupabil.

De asemenea, vor avea prioritate tinerii din mediul rural și cei care aparțin comunității rome.  

2. Organizarea de programe de formare profesională

 După formarea grupului țintă, administratorii schemei de minimis vor organiza pentru tinerii selectați programe autorizate de formare profesională, iar absolvenții acestora vor primi certificate recunoscute de Ministerul Muncii și Ministerul Educației. 

De asemenea, tinerii selectați vor putea participa și  la cursuri de formare profesională recunoscute la nivel de întreprindere, în vederea încadrării mai ușoare în muncă a absolvenților.

3. Organizarea unor activități de mediere a muncii

După finalizarea cursurilor de formare profesională, administratorii schemei de minimis vor organiza activități de mediere a muncii, având în vedere faptul că minimum 35% din numărul persoanelor din grupul țintă care beneficiază de sprijin trebuie să fie angajate.

4. Sprijinirea persoanelor pentru demararea unei afaceri

Sprijinul oferit în cadrul acestor proiecte se referă la desfășurarea unor activități pentru persoanele ușor ocupabile, conform profilării efectuate de SPO. Aceste activități pot fi:

  • consiliere;
  • consultanță;
  • mentorat;
  • formare profesională antreprenorială.

5. Întocmirea și prezentarea planurilor de afaceri

Tinerii NEET pot întocmi planuri de afaceri pentru demararea unor activități noi. Planurile de afaceri vor fi evaluate de către un juriu format din:

  • reprezentanți ai mediului de afaceri;
  • reprezentanți ai patronatelor din aria de implementare a proiectului.

Structura planului de afaceri va fi stabilită de către administratorii schemei de minimis, însă trebuie să cuprindă cel puțin următoarele secțiuni:

  • descrierea afacerii și a strategiei de implementare a planului de afaceri;
  • analiza SWOT a afacerii;
  • schema organizatorică și politica de resurse umane;
  • descrierea produselor/ serviciilor/ lucrărilor care fac obiectul afacerii;
  • analiza pieței de desfacere și a concurenței;
  • strategia de marketing;
  • proiecții financiare privind afacerea.

De asemenea, criteriile de selecție a planurilor de afaceri vor fi stabilite de către administratorii schemei de minimis. 

Planurile de afaceri vor fi selectate pentru finanțare în limita bugetelor disponibile, în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute. Numărul estimat al proiectelor aprobate pentru finanțare este de cel puțin 1.600, împărțite în mod egal în cadrul celor două apeluri de proiecte lansate.

6. Înființarea unei noi întreprinderi

Conform condițiilor menționate în schema de minimis a acestui program de finanțare, tinerii ale căror planuri de afaceri au fost selectate pentru finanțare vor putea înființa:

  • societăți comerciale, în baza legii 31/1990;
  • persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale, în baza OUG 44/2008;
  • asociații și fundații, în baza legii nr. 182/2016;
  • societăți cooperative, în baza legii 1/2005.

Nu se poate acorda sprijin nerambursabil întreprinderilor ce activează în domeniul producției primare de produse agricole, al pescuitului sau acvaculturii. 

7. Încasarea ajutorului financiar nerambursabil

Tinerii ale căror planuri de afaceri au fost selectate pentru finanțare vor încasa un ajutor de minimis de cel mult 25.000 de euro, astfel:

  • tranșa 1 în valoare de până la 75% după înființarea noii întreprinderi;
  • tranșa 2 în valoare de cel puțin 25% după crearea a cel puțin un nou loc de muncă.

8. Crearea de noi locuri de muncă

În cadrul acestei scheme de minimis, este obligatorie crearea a cel puțin unui nou loc de muncă. Solicitanții care își vor asuma în cadrul planurilor de afaceri un număr mai mare de angajați vor fi obligați, în perioada de implementare a proiectelor, să-și respecte obligațiile asumate. 

De asemenea, este permisă angajarea pe cont propriu a solicitanților. 

9. Cheltuieli eligibile în cadrul schemei de minimis

Planurile de afaceri întocmite pot conține cheltuieli din următoarele categorii:

  • taxe pentru înființarea de întreprinderi;
  • cheltuieli cu salariile și contribuțiile aferente personalului nou-angajat:
  • achiziții de servicii specializate;
  • achiziția de active fixe corporale (altele decât terenuri și imobile), obiecte de inventar, materii prime și materiale, inclusiv materiale consumabile;
  • cheltuieli cu închirierea de sedii;
  • cheltuieli de leasing fără achiziție (leasing operațional);
  • utilități aferente funcționării întreprinderilor;
  • servicii de administrare a clădirilor;
  • servicii de întreținere și reparare de echipamente și mijloace de transport;
  • cheltuieli de informare și publicitate;
  • întreținere, actualizare și dezvoltare de aplicații informatice.

10. Sustenabilitatea afacerii

Întreprinderea beneficiară de finanțare nerambursabilă trebuie să funcționeze pentru o perioadă de cel puțin 12 luni aferentă implementării planului de afaceri, respectiv pentru o perioadă de cel puțin 6 luni aferentă sustenabilității. Cele 6 luni pot fi considerate ca fiind parte a celor 12 luni de implementare sau pot fi calculate în completarea acestora, rezultând astfel o perioadă minimă de 18 luni în care activitatea finanțată prin proiect trebuie să fie menținută. 

Atenție! 

Având în vedere faptul că demararea acestor activități vor începe cu selecția persoanelor pentru formarea grupului țintă, vă recomandăm să urmăriți campaniile de informare și promovare pe care administratorii schemei de minimis le vor derula în perioada următoare. 

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

PNDR 2021: Fonduri europene pentru înființarea unui punct gastronomic local

PNDR 2021: Fonduri europene pentru înființarea unui punct gastronomic local

Fermierii au posibilitatea de a accesa fonduri europene nerambursabile pentru înființarea unui punct gastronomic local prin intermediul a submăsurii 6.2 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală ce va fi lansată în perioada următoare, conform planificării Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Astfel, fondurile nerambursabile pot fi utilizate pentru înființarea, dotarea cu echipamente, dar și susținerea unor cheltuieli operaționale specifice punctelor gastronomice locale.

În cursul lunii septembrie 2021, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va lansa o sesiune de depunere a proiectelor pentru înființarea activitățpilor neagricole în zone rurale. Ajutorul financiar nerambursabil acordat pentru acest tip de investiții este de 50.000 de euro și acoperă integral valoarea proiectului.

Conform Ordinului ANSVSA nr. 111 din 2008 și a Normei sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor pe care o aprobă, un punct gastronomic local este definit ca o bucătărie particulară din incinta locuințelor din mediul rural, unde se prepară și se servesc produse culinare, după rețete specifice zonei, direct către consumatorul final.

De asemenea, actul normativ introduce o serie de restricții de care trebuie ținut cont la înregistrarea, precum și în etapele desfășurării activității economice:

  • consumatorii finali sunt limitați la cel mult 12 persoane;
  • produsele culinare trebuie preparate din materii prime provenite cu preponderență din producția primară din cadrul exploatației proprii.

Înregistrarea fiscală a unui punct gastronomic local

Pentru a desfășura activități economice specifice unui punct gastronomic local, fermierul trebuie să se înregistreze la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) sub forma unei persoane fizice autorizate, întreprindere familială sau societate cu răspundere limitată. De asemenea, activitatea poate fi desfășurată în baza unui atestat de producător în domeniul agro-alimentar, eliberat de Primăria pe raza căreia își va desfășura activitatea viitorul punct gastronimic local.

Totuși, fermierii care urmăresc obținerea de fonduri europene nerambursabile prin intermediul PNDR trebuie să se înregistreze la ONRC, persoanele fizice neautorizate neavând dreptul de a depune cereri de finanțare.

Punct gastronomic local: Investiția inițială

Investiția inițială necesară înființării și dotării unui punct gastronomic local este dependentă de mai multe variabile: disponibilitatea terenului, existența spațiilor utilizate în cadrul procesului de preparare a produselor alimentare, calitatea și numărul dotărilor necesare, etc.

Cu toate acestea, îndrumarul de bune practici pentru înființarea unui punct gastronomic local elaborat de către Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și disponibil pentru consultare pe site-ul instituției amintește condițiile generale pe care clădirile și anexele puse la dispoziția unui punct gastronomic local trebuie să le îndeplinească:

  • spații pentru depozitarea materiilor prime în condiții optime de temperatură;
  • spații pentru materiale de întreținere și de igienizare-dezinfecție;
  • platformă cu pubele pentru depozitarea deșeurilor;
  • spațiul propriu-zis pentru prepararea produselor alimentare, dotat cu amenajările specifice activității desfășurate și a produselor obținute;
  • grupuri sanitare pentru consumatori;

 Mai mult, înaintea demarării activității, fermierii sunt obligați să solicite și să obțină din partea  ANSVSA documentul de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor prin depunerea unei cereri și a celorlalte documente solicitate:

  • copia certificatul constatator sau după caz a certificatului de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerțului/copia carnetului de producător vizat de medicul veterinar zonal sau de asociațiile profesionale;
  • schița obiectivului unde se desfășoară activitățile de producție.

Inspectorii din cadrul ANSVSA județene vor verifica la fața locului îndeplinirea condițiilor necesare autorizării punctului gastronomic local. Eventualele neconformități identificate sunt notificate proprietarului, împreună cu termenele de remediere.

Meniul unui punct gastronomic local

Conform îndrumarului de bune practici pentru înființarea unui punct gastronomic local, o astfel de unitate de alimentație publică trebuie să ofere un meniu zilnic cu preparate specifice zonei geografice în care își desfășoară activitatea.

Produsele preparate și servite în cadrul unui punct gastronomic local trebuie să fie obținute din materii prime de origine vegetală și animală provenite în principal din exploatația proprie sau de la producătorii locali. În mod evident, această regulă nu se aplică materiilor prime precum condimentele, zahărul, sarea, făina, uleiul, etc.

Preparatele vor fi obținute în baza unor rețete tradiționale, specifice zonei, și vor fi servite în termen de cel mult 12 ore clienților.

Conform îndrumarului de bune practici pentru înființarea unui punct gastronomic local, produsele cu specific local pot cuprinde:

  • brânzeturi, preparate din carne, legume, etc.;
  • supe, ciorbe pe bază de carne sau de legume;
  • mâncăruri din legume, din carne și legume, din carne tocată, fripturi servite împreună cu garnituri și salate, pește, organe comestibile, preparate de pasăre, de vânat etc.;
  • diferite dulciuri și produse de patiserie preparate după rețete specifice locului;
  • pâine /mămăligă specifice zonei;
  • băuturi răcoritoare și alcoolice preparate în casă, specifice zonei;
  • siropuri din fructe, legume și fructe proaspete și /sau conservate.

PNDR 6.2: Finanțarea unui punct gastronomic local

Prin intermediul submăsurii 6.2, fermierii pot obține, pentru acest tip de alimentație publică, un ajutor financiar nerambursabil de 50.000 de euro:

  • tranșa 1 în procent de 70% din valoarea totală a ajutorului financiar nerambursabil se va plăti după semnarea contractului de finanțare, în cazul în care proiectul depus este aprobat;
  • tranșa 2 în procent de 30% din valoarea totală a ajutorului nerambursabil după implementarea planului de afaceri aprobat.

În cadrul acestei submăsuri nu este solicitată o contribuție proprie prin partea solicitantului de fonduri nerambursabile. Mai mult, orice cheltuială efectuată de către solicitant în scopul înființării și funcționării punctului gastronomic local sunt eligibile, dintre care amintim:

  • construcția de clădiri;
  • achiziția de dotări, echipamente, mobilier specific;
  • achiziția de materii prime și materiale consumabile;
  • plata utilităților;
  • plata salariilor și contribuțiilor sociale.

PNDR 6.4: Fonduri nerambursabile pentru un punct gastronomic local

De asemenea, punctele gastronomice locale pot fi finanțate inclusiv prin intermediul submăsurii 6.4 din cadrul PNDR, linie de finanțare ce oferă un ajutor financiar nerambursabil de până la 200.000 de euro, fiind necesară, totodată, o contribuție proprie de 30% din partea beneficiarului investiției.

În acest caz, fondurile europene nerambursabile nu pot fi utilizate pentru acoperirea unor cheltuieli operaționale, ci doar pentru realizarea investiției de bază, conform studiului de fezabilitate depus și aprobat de către finanțator:

  • construirea, extinderea, modernizarea ale unor spații necesare în cadrul activității de alimentație publică;
  • achiziția de utilaje, echipamente, dotări, mobilier specific.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

Granturi de investiții pentru IMM-uri: Interpretarea grilei de punctaj

Granturi de investiții pentru IMM-uri: Interpretarea grilei de punctaj

Întreprinderile mici și mijlocii afectate de pandemia Covid-19 vor putea accesa, până la data de 29 ianuarie 2021, granturi de investiții cuprinse între 50.000 de euro și 200.000 de euro. Măsura este instituită prin intermediul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 130/2020

După cum am arătat într-un articol recent, granturile pentru investiții vor fi atribuite în ordinea inversă a punctajelor obținute de solicitanți în etapa de evaluare a planurilor de afaceri. În cele ce urmează analizăm grila de punctaj propusă în cadrul ordonanței sus-amintită.

Criteriul 1: Rata internă de Rentabilitate (RIR)

După cum se poate observa în imaginea de mai sus, punctajul maxim va fi acordat acelor planuri de afaceri care demonstrează un RIR mai mic de 5%.

Pentru a înțelege acest indicator, vom reda mai jos definiția ratei interne de rentabilitate:

Rata internă de rentabilitate este o rată de actualizare financiară utilizată în cadrul proiectelor de investiții la care valoarea fluxului de numerar actualizat este egală cu valoarea actualizată a investiției.

Fiind vorba despre analize economice realizate în cadrul proiectului pentru viitor, consultanții vor încerca să obțină un RIR al investiției cât mai mic, astfel că acest criteriu de departajare nu va fi relevant.

Prin urmare, foarte multe proiecte vor obține un punctaj maxim în cadrul acestui criteriu.

Felul în care se calculează rata internă de rentabilitate este exemplificat în cadrul acestui articol.

Criteriul 2: Cofinanțarea proiectelor

În cadrul acestui criteriu de departajare se acordă punctaj suplimentar solicitanților care își asumă o contribuție proprie mai mare decât minimul impus de finanțator.

Metode similare de departajare a cererilor de finanțare au fost aplicate în anii trecuți pentru programele de Comerț-Servicii, Microindustrializare și chiar Programul Operațional Regional.

Având de ales între un punctaj superior și un procent de decontare a investiției mai mare, antreprenorii au preferat să-și sporească șansele de finanțare, asumându-și o contribuție proprie mai mare. Este de așteptat ca acest lucru să se întâmple și în cazul acestor granturi pentru investiții.

De asemenea, se poate observa faptul că proiectele implementate în regiunea București-Ilfov vor avea nevoie de o cofinanțare mai mare decât în cazul proiectelor realizate în restul țării.

În concluzie, este de așteptat ca acest criteriu să aibă cea mai mare influență în decizia finală de finanțare a proiectului de investiții depus.

Criteriul 3: Raportul dintre ajutorul financiar solicitat și profitul obținut în anul anterior

Punctajul aferent criteriului 3 se poate calcula încă din acest moment:

  • valoarea investiției și, implicit, a ajutorului financiar nerambursabil pot fi estimate foarte precis;
  • valoarea profitului obținut la data de 31.12.2019 este deja cunoscută și se poate prelua din formularul Contului de Profit și Pierdere (formularul 20 din contabilitate).

Din moment ce profitul deja este înregistrat, punctajul acordat în cadrul acestui criteriu se poate mări doar prin solicitarea unui ajutor financiar mai mic.

Punctajul maxim se va acorda doar dacă firma cere un ajutor financiar de până la trei ori profitul înregistrat în ultimul an. Dacă firma cere un ajutor financiar care depășește profitul din 2019 de trei ori, atunci proiectul de investiții depus va fi depunctat.

Criteriul 4: Apartenența domeniului de activitate pe codul CAEN la soldul negativ al balanței comerciale

Pentru a permite solicitanților să-și estimeze foarte corect șansele de finanțare, dar și pentru a asigura un proces de departajare transparent, finanțatorul a publicat aceste informații sub forma unei anexe la ghidul solicitantului ce conține contribuția fiecărui cod / grupe CAEN la soldul negativ (sau pozitiv) al balanței comerciale.

Documentul poate fi descărcat de aici.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

Acest text nu poate fi copiat fără acordul scris al Academiei de Finanțarare.