fbpx
tinerii șomeri pot încasa până la 25.000 de euro pentru înființarea unei afaceri

tinerii șomeri pot încasa până la 25.000 de euro pentru înființarea unei afaceri

Tinerii din categoria NEET (cei care nu au un loc de muncă și nu urmează o formă de învățământ) pot participa, în perioada următoare, la cursuri de formare profesională la sfârșitul cărora ar putea primi până la 25.000 de euro pentru înființarea unei afaceri. Recent, organizațiile care gestionează aceste fonduri nerambursabile au fost selectate de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Aceste fonduri nerambursabile sunt derulate prin intermediul unei scheme de minimis intitulată Viitor pentru tineri NEET, parte integrantă a Programului Operațional Regional 2014-2020 și sunt derulate în două etape:

  • în prima etapă, încheiată în prezent, organizațiile care vor să deruleze activități de formare profesională și de finanțare a unor noi afaceri sunt selectate de către MIPE;
  • în etapa următoare, aceste organizații, intitulate administratori ai schemei de minimis, selectează persoanele din grupul țintă, organizează cursuri de instruire, selectează planuri de afaceri întocmite de participanți și acordă finanțări nerambursabile de până la 25.000 de euro pentru demararea unor noi afaceri. 

Cererile de finanțare au fost depuse de către solicitanți în cadrul a două apeluri de proiecte. Cererile de finanțare aferente regiunii București-Ilfov sunt prezentate separat:

Din acest moment, organizațiile selectate pentru finanțare, intitulate administratori ai schemei de minimis, vor desfășura o serie de activități în vederea instruirii și sprijinirii tinerilor din categoria NEET în vederea demarării unor afaceri noi și a angajării pe cont propriu.

1. Selectarea grupului țintă

La debutul proiectului, administratorii schemei de minimis vor derula campanii de informare și promovare cu scopul de a identifica persoane eligibile pentru includerea în activitățile viitoare ale proiectului. 

În cadrul proiectelor “Viitor pentru tinerii NEET” sunt eligibili tinerii care îndeplinesc următoarele condiții:

  • au vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani;
  • nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ, nu participă la activități de formare profesională;
  • au domiciliul sau reședința în regiunile în care se derulează proiectele;
  • sunt înregistrate în cadrul Serviciului Public de Ocupare (SPO) din cadrul Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forțelor de Muncă.

Tinerii care îndeplinesc toate condițiile menționate, dar nu sunt înregistrați în cadrul SPO vor fi sprijiniți de către administratorii schemei de minimis să fie luați în evidență și profilați.

Nivelurile de ocupabilitate ale persoanelor în căutarea unui loc de muncă utilizate în vederea realizării profilării sunt următoarele:

  • ușor ocupabil;
  • mediu ocupabil;
  • greu ocupabil;
  • foarte greu ocupabil.

De asemenea, vor avea prioritate tinerii din mediul rural și cei care aparțin comunității rome.  

2. Organizarea de programe de formare profesională

 După formarea grupului țintă, administratorii schemei de minimis vor organiza pentru tinerii selectați programe autorizate de formare profesională, iar absolvenții acestora vor primi certificate recunoscute de Ministerul Muncii și Ministerul Educației. 

De asemenea, tinerii selectați vor putea participa și  la cursuri de formare profesională recunoscute la nivel de întreprindere, în vederea încadrării mai ușoare în muncă a absolvenților.

3. Organizarea unor activități de mediere a muncii

După finalizarea cursurilor de formare profesională, administratorii schemei de minimis vor organiza activități de mediere a muncii, având în vedere faptul că minimum 35% din numărul persoanelor din grupul țintă care beneficiază de sprijin trebuie să fie angajate.

4. Sprijinirea persoanelor pentru demararea unei afaceri

Sprijinul oferit în cadrul acestor proiecte se referă la desfășurarea unor activități pentru persoanele ușor ocupabile, conform profilării efectuate de SPO. Aceste activități pot fi:

  • consiliere;
  • consultanță;
  • mentorat;
  • formare profesională antreprenorială.

5. Întocmirea și prezentarea planurilor de afaceri

Tinerii NEET pot întocmi planuri de afaceri pentru demararea unor activități noi. Planurile de afaceri vor fi evaluate de către un juriu format din:

  • reprezentanți ai mediului de afaceri;
  • reprezentanți ai patronatelor din aria de implementare a proiectului.

Structura planului de afaceri va fi stabilită de către administratorii schemei de minimis, însă trebuie să cuprindă cel puțin următoarele secțiuni:

  • descrierea afacerii și a strategiei de implementare a planului de afaceri;
  • analiza SWOT a afacerii;
  • schema organizatorică și politica de resurse umane;
  • descrierea produselor/ serviciilor/ lucrărilor care fac obiectul afacerii;
  • analiza pieței de desfacere și a concurenței;
  • strategia de marketing;
  • proiecții financiare privind afacerea.

De asemenea, criteriile de selecție a planurilor de afaceri vor fi stabilite de către administratorii schemei de minimis. 

Planurile de afaceri vor fi selectate pentru finanțare în limita bugetelor disponibile, în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute. Numărul estimat al proiectelor aprobate pentru finanțare este de cel puțin 1.600, împărțite în mod egal în cadrul celor două apeluri de proiecte lansate.

6. Înființarea unei noi întreprinderi

Conform condițiilor menționate în schema de minimis a acestui program de finanțare, tinerii ale căror planuri de afaceri au fost selectate pentru finanțare vor putea înființa:

  • societăți comerciale, în baza legii 31/1990;
  • persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale, în baza OUG 44/2008;
  • asociații și fundații, în baza legii nr. 182/2016;
  • societăți cooperative, în baza legii 1/2005.

Nu se poate acorda sprijin nerambursabil întreprinderilor ce activează în domeniul producției primare de produse agricole, al pescuitului sau acvaculturii. 

7. Încasarea ajutorului financiar nerambursabil

Tinerii ale căror planuri de afaceri au fost selectate pentru finanțare vor încasa un ajutor de minimis de cel mult 25.000 de euro, astfel:

  • tranșa 1 în valoare de până la 75% după înființarea noii întreprinderi;
  • tranșa 2 în valoare de cel puțin 25% după crearea a cel puțin un nou loc de muncă.

8. Crearea de noi locuri de muncă

În cadrul acestei scheme de minimis, este obligatorie crearea a cel puțin unui nou loc de muncă. Solicitanții care își vor asuma în cadrul planurilor de afaceri un număr mai mare de angajați vor fi obligați, în perioada de implementare a proiectelor, să-și respecte obligațiile asumate. 

De asemenea, este permisă angajarea pe cont propriu a solicitanților. 

9. Cheltuieli eligibile în cadrul schemei de minimis

Planurile de afaceri întocmite pot conține cheltuieli din următoarele categorii:

  • taxe pentru înființarea de întreprinderi;
  • cheltuieli cu salariile și contribuțiile aferente personalului nou-angajat:
  • achiziții de servicii specializate;
  • achiziția de active fixe corporale (altele decât terenuri și imobile), obiecte de inventar, materii prime și materiale, inclusiv materiale consumabile;
  • cheltuieli cu închirierea de sedii;
  • cheltuieli de leasing fără achiziție (leasing operațional);
  • utilități aferente funcționării întreprinderilor;
  • servicii de administrare a clădirilor;
  • servicii de întreținere și reparare de echipamente și mijloace de transport;
  • cheltuieli de informare și publicitate;
  • întreținere, actualizare și dezvoltare de aplicații informatice.

10. Sustenabilitatea afacerii

Întreprinderea beneficiară de finanțare nerambursabilă trebuie să funcționeze pentru o perioadă de cel puțin 12 luni aferentă implementării planului de afaceri, respectiv pentru o perioadă de cel puțin 6 luni aferentă sustenabilității. Cele 6 luni pot fi considerate ca fiind parte a celor 12 luni de implementare sau pot fi calculate în completarea acestora, rezultând astfel o perioadă minimă de 18 luni în care activitatea finanțată prin proiect trebuie să fie menținută. 

Atenție! 

Având în vedere faptul că demararea acestor activități vor începe cu selecția persoanelor pentru formarea grupului țintă, vă recomandăm să urmăriți campaniile de informare și promovare pe care administratorii schemei de minimis le vor derula în perioada următoare. 

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

Planul de afaceri, principalul document necesar pentru accesarea fondurilor europene

Planul de afaceri, principalul document necesar pentru accesarea fondurilor europene

Pregătirea unui proiect pentru accesarea de fonduri europene sau naționale nerambursabile presupune întocmirea unor documente specifice, conform indicațiilor furnizate în ghidul solicitantului. Dintre acestea, planul de afaceri reprezintă în egală măsură cel mai important și cel mai complex document pe care antreprenorul trebuie să îl completeze și să îl depună pentru obținerea de fonduri nerambursabile. 

Structura acestui document este stabilită întotdeauna prin intermediul ghidului solicitantului și poate fi diferită de la un program de finanțare la altul. Prin urmare, respectarea instrucțiunilor furnizate de către instituția finanțatoare este obligatorie, în caz contrar fiind posibilă respingerea proiectului depus.

Planul de afaceri este parte componentă a proiectului întocmit pentru obținerea unei finanțări nerambursabile, alături de cererea de finanțare și documentele justificative menționate în ghidul solicitantului. 

Planul de afaceri este solicitat în mod obligatoriu în cazul proiectelor ce vizează investiții simple pentru achiziția de utilaje și echipamente și se transformă în studiu de fezabilitate în cazul proiectelor complexe ce propun, pe lângă achiziția de mijloace fixe și realizarea unor lucrări de construcții și montaj. 

Planul de afaceri este reglementat prin intermediul ghidului solicitantului, fără a exista cadru legislativ pentru elaborarea sa. 

Pe de altă parte, Studiul de fezabilitate este reglementat prin intermediul Hotărârii de Guvern nr. 907 din 2016. Această hotărâre stabilește, de asemenea, care este structura devizelor pe obiect și a devizului general, care este structura analizei cost-beneficiu și studiului de prefezabilitate.  

Aceste documente sunt utilizate în mod obligatoriu în cazul proiectelor complexe, după cum am menționat anterior, dar și în cazul investițiilor realizate de instituții publice, indiferent de sursa de finanțare. 

Iată care sunt cele mai importante capitole ale oricărui plan de afaceri:

Prezentarea societății solicitante de fonduri nerambursabile

Prima parte a planului de afaceri va cuprinde o scurtă descriere a societății care solicită sprijin financiar nerambursabil pentru implementarea unui proiect.

Prin urmare, în această secțiune se vor prezenta informații privind:

  • denumirea societății;
  • data de înființare a societății;
  • sediul social și locul în care proiectul se va implementa;
  • activitatea pentru care se solicită finanțare, respectiv codul CAEN aferent proiectului depus;
  • asociații firmei și ponderea acestora în capitalul social.

 

Prezentarea activității propuse spre finanțare

Activitatea pentru care societatea solicită finanțare nerambursabilă va fi prezentată în detaliu, insistând pe principalele tipuri de produse realizate ca urmare a efectuării investiției descrise în proiect. Totodată, cel care elaborează planul de afaceri trebuie să prezinte informații despre caracteristicile produselor realizate și felul în care acestea se diferențiază de produsele similare realizate de către firmele concurente existente pe piață.

Resursele implicate în implementarea proiectului

În cadrul planului de afaceri se solicită detalierea resurselor pe care beneficiarul le pune la dispoziția proiectului, pentru o bună implementare a tuturor activităților prevăzute. 

Resursele aflate la dispoziția proiectului se împart în cinci categorii:

  • Resursele umane implicate în implementarea proiectului se referă, pe de o parte, la managementul societății, respectiv persoanele cu atribuții de conducere a afacerii, iar pe de altă parte la persoanele de execuție;
  • Resursele financiare se referă la toate sursele de bani pe care beneficiarul le poate atrage pentru implementarea proiectului;
  • Resursele materiale se referă la terenurile, clădirile, echipamentele și utilajele, dar și alte bunuri pe care societatea le pune la dispoziția proiectului;
  • Resursele informaționale se referă la cunoștințele, procedurile, bunele practici pe care societatea trebuie să le dețină în vederea implementării proiectului în bune condiții;
  • Timpul reprezintă perioada maximă de timp în care activitățile proiectului trebuie să se încadreze.

Resursele necesare implementării proiectului au fost detaliate în cadrul acestui articol.

 

Analiza pieței

În continuarea planului de afaceri se vor prezenta informații despre următoarele aspecte:

  • piața potențială de desfacere, prezentând cerințele, așteptările clienților față de produsele similare;
  • concurenții existenți și concurenții potențiali;
  • potențialii clienți și furnizori ai societății ca urmare a implementării planului de afaceri;
  • strategia pe care societatea o va pune în practică pentru a-și atrage clienții și pentru a-i fideliza.

Prognozele financiare

Proiectul trebuie să fie implementat în condiții de eficiență economică, astfel încât să fie posibilă susținerea afacerii din fonduri proprii ale firmei după ce ajutorul financiar încetează.

Prin urmare, se vor prezenta informații despre:

  • cantitățile produse și comercializate;
  • prețurile de vânzare;
  • costurile de producție implicate;
  • profitul estimat;
  • fluxul de numerar al afacerii;
  • indicatorii economico-financiari ai investiției.

Justificarea necesității și oportunității investiției

Având în vedere faptul că planul de afaceri este realizat din fonduri publice nerambursabile, antreprenorul trebuie să demonstreze faptul că investiția propusă este atât necesară, cât și oportună.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

Ghidul fondurilor europene: Ce este ajutorul de minimis?

Ghidul fondurilor europene: Ce este ajutorul de minimis?

Ajutorul de minimis este definit ca fiind ajutorul acordat unei întreprinderi unice, fiind stabilit la un nivel la care să nu distorsioneze concurența sau comerțul la nivelul Uniunii Europene pe durata a trei ani consecutivi.

Definiția dată mai sus este preluată din Ghidul privind acordarea ajutoarelor de minimis elaborat de Consiliul Concurenței în anul 2017. 

Se impun trei clarificări pentru a înțelege cu exactitate ce este și cum se calculează ajutorul de minimis:

  • ce este întreprinderea unică?
  • care este nivelul ajutorului de minimis?
  • cum se calculează perioada de trei ani consecutivi?

Noțiunea de întreprindere unică 

Întreprinderile se clasifică, în funcție de numărul de angajați și cifra de afaceri (sau activele totale) în trei categorii:

  • microîntreprinderi;
  • întreprinderi mici;
  • întreprinderi mijlocii;
  • întreprinderi mari.

Clasificarea întreprinderilor în funcție de aceste criterii a fost explicată în cadrul acestui articol.

Totuși, între diverse întreprinderi pot exista anumite legături juridice care determină un grup de firme să acționeze și să ia decizii comune. Dacă acest lucru se întâmplă, atunci întreprinderea unică vizează grupul de firme, nu o firmă individuală. Astfel, atunci când definim întreprinderea unică trebuie să luăm în calcul numărul de angajați, cifra de afaceri și activele totale ale tuturor întreprinderilor din grup. 

În funcție de legăturile existente între două sau mai multe întreprinderi, acestea se vor clasifica astfel:

  • întreprinderi autonome;
  • întreprinderi partenere;
  • întreprinderi legate.

Clasificarea de mai sus a fost explicată în cadrul acestui articol.

Care este nivelul ajutorului de minimis?

Ajutorul de minimis are ca plafon maxim suma de 200.000 euro pentru toate întreprinderile unice. În cazul întreprinderilor care activează în sectorul transporturilor, ajutorul de miminis trebuie să se încadreze în pragul de  100.000 euro.

În cazul în care întreprinderea a încasat în trecut și alte ajutoare de minimis, acestea se vor însuma, iar societatea are dreptul de a încasa noi ajutoare de minimis doar îl limita sumelor amintite mai sus.

Se impun două clarificări

  • în categoria ajutoarelor de minimis se încadrează și ajutoarele pentru programul Rabla, Rabla+, garanțiile oferite de stat pentru contractarea unor credite sau dobânda subvenționată, dacă este cazul, precum și alte ajutoare similare;
  • nu toate fondurile europene sunt ajutoare de minimis. În cadrul ghidului solicitantului se va face precizarea clară dacă respectiva finanțare este sau nu un ajutor de minimis. Ca o regulă generală, programele de finanțare ce acordă până la 200.000 de euro sunt ajutoare de minimis (Programul Operațional Regional prin măsura 2.1.A, Start-up Nation, de exemplu), în timp ce ajutoarele financiare mai mari de 200.000 de euro nu sunt ajutoare de minimis (Programul Operațional Regional prin măsura 2.2., spre exemplu). 

Cum se calculează perioada de trei ani consecutivi?

Ajutorul de minimis este acordat pe durata a trei exerciții financiare consecutive:

  • anul în curs;
  • ultimii doi ani anteriori.

Spre exemplu, dacă o întreprindere ce nu activează în domeniul transporturilor a încasat diverse ajutoare de minimis pe durata ultimilor doi ani în sumă totală de 150.000 de euro, pentru acest an are dreptul de a solicita doar diferența de 50.000 de euro.

Ajutoarele de minimis se consideră acordate în momentul în care dreptul legal de a beneficia de aceste ajutoare este conferit întreprinderii în temeiul legislației naționale aplicabile, indiferent de data la care ajutoarele de minimis se plătesc întreprinderii respective.

În cazul proiectelor europene, data acordării ajutorului este data la care intră în vigoare contractul de finanțare aferent proiectului propus prin cererea de finanțare, indiferent de momentul efectuării plăților efective.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

Ghidul fondurilor europene: Ce este cererea de finanțare

Ghidul fondurilor europene: Ce este cererea de finanțare

Cererea de finanțare reprezintă documentul prin intermediul căruia un antreprenor solicită sprijin financiar nerambursabil pentru acoperirea totală sau parțială a cheltuielilor necesare implementării unui proiect de investiții.

Cererea de finanțare reprezintă un scurt rezumat al întregului proiect, preluând informații atât din planul de afaceri, cât și din documentele justificative atașate acestuia în momentul depunerii la finanțator. Cererea de finanțare este primul document anunțat în cadrul ghidului solicitantului, însă în practică el se întocmește la final, când planul de afaceri este finalizat, iar documentele justificative au fost obținute.

La fel ca și planul de afaceri, cererea de finanțare are o structură-cadru impusă prin ghidul solicitantului, diferită de la o linie de finanțare la alta, și orice modificare a acesteia va conduce la respingerea proiectului în urma evaluării. 

În practică sunt întâlnite două tipuri de cereri de finanțare:

Cereri de finanțare simple, organizate sub forma unui rezumat al proiectului

Acesta este cazul proiectelor finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală sau din surse naționale, precum Start-up Nation, Comerț-Servicii sau Microindustrializare. 

În aceste cazuri, cererea de finanțare se rezumă la prezentarea solicitantului, a responsabilului legal de proiect și a valorii investiției, cu menționarea ajutorului financiar nerambursabil.

Aceste cereri de finanțare sunt disponibile pe site-ul finanțatorului în format word sau PDF:

  • www.afir.info în cazul proiectelor finanțate prin intermediul PNDR;
  • www.imm.gov.ro în cazul proiectelor finanțate prin intermediul programelor naționale.

După completare, cererile de finanțare se vor transmite în format electronic împreună cu planul de afaceri și documentele justificative menționate în ghidul solicitantului.

Cereri de finanțare complexe

Aceste cereri de finanțare sunt întâlnite în cazul proiectelor finanțate prin intermediul instrumentelor structurale și de coeziune europene, precum Programul Operațional Regional sau Programul Operațional Capital Uman.

În aceste cazuri, structura cererii de finanțare este mai complexă, cuprinzând capitole privind planul de activități al proiectului, procedurile de achiziții planificate sau managementul riscurilor.

Aceste cereri de finanțare se completează direct online, prin intermediul platformei MySmis.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

Etapele parcurse de un proiect finanțat din fonduri europene

Etapele parcurse de un proiect finanțat din fonduri europene

Indiferent de tipul de finanţare, de provenienţa fondurilor sau de forma de organizare a solicitantului finanţării, proiectul parcurge, de la apariţia ideii de proiect şi până la stingerea obligaţiilor contractuale, un număr de cinci etape:

Etapa de identificare este etapa de debut și se referă la identificarea ideii de proiect şi a celei mai potrivite soluţii de finanţare. În această etapă, solicitantul va analiza mediul în care societatea pe care o va înfiinţa îşi desfășoară activitatea și va stabili necesitatea realizării proiectului. 

După identificarea ideii de proiect, în această etapă se va identifica și sursa de finanțare optimă.

Etapa de pregătire a documentaţiei începe imediat ce s-a identificat linia de finanţare, acum fiind posibilă pregătirea documentaţia conform precizărilor din Ghidul Solicitantului.                

Documentația necesară cuprinde:

  • planul de afaceri;
  • cererea de finanțare;
  • documentele justificative (documentele suport).

La fel ca şi etapa de identificare, pregătirea documentaţiei nu are o durată prestabilită, putând dura de la câteva săptămâni, până la câteva luni de zile. Durata etapei de pregătire este determinată de complexitatea documentaţiei şi experienţa membrilor din echipa de redactare. 

În cadrul etapei de evaluare se vor stabili conformitatea și eligibilitatea proiectelor depuse. Se verifică existența, valabilitatea și conținutul documentelor depuse, iar evaluatorii pot transmite solicitări de clarificări în cazul în care anumite aspecte ale documentației depuse necesită lămuriri suplimentare. 

Finanțatorul va publica un raport de selecție al proiectelor, pe baza punctajelor obținute și a criteriilor de evaluare. 

Solicitanții ale căror proiecte se regăsesc în raportul de selecție vor semna contracte de finanțare și vor începe implementarea proiectelor. 

Etapa de impementare a proiectului demarează la semnarea Contractului de Finanţare şi se încheie atunci când Planul de Afaceri a fost pus în practică, activităţile au fost finalizate, iar ajutorul finaciar verambusabil a fost încasat în întregime. 

Prin semnarea contractului de finanțare, beneficiarul se obligă să respecte obligațiile impuse de către finanțator în privința:

  • publicității proiectului;
  • realizării achizițiilor;
  • decontării sumelor cuvenite.

Etapa de monitorizare este obligatorie în cazul tuturor proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile europene sau naţionale şi va genera o serie de obligaţii asumate de către beneficiar prin Contractul de Finanţare și după finalizarea investiției și încasarea ajutorului financiar nerambursabil.

 În cadrul acestei perioade are loc cel puţin o vizită în teren a finanţatorului, pentru a confirma respectarea obligaţiilor asumate. În cazul vizitei în teren, beneficiarul investiției este obligat să pună la dispoziția echipei de control documentele contabile solicitate și să permită accesul în spațiul de desfășurare a activității.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

Acest text nu poate fi copiat fără acordul scris al Academiei de Finanțarare.