fbpx
Planul de afaceri, principalul document necesar pentru accesarea fondurilor europene

Planul de afaceri, principalul document necesar pentru accesarea fondurilor europene

Pregătirea unui proiect pentru accesarea de fonduri europene sau naționale nerambursabile presupune întocmirea unor documente specifice, conform indicațiilor furnizate în ghidul solicitantului. Dintre acestea, planul de afaceri reprezintă în egală măsură cel mai important și cel mai complex document pe care antreprenorul trebuie să îl completeze și să îl depună pentru obținerea de fonduri nerambursabile. 

Structura acestui document este stabilită întotdeauna prin intermediul ghidului solicitantului și poate fi diferită de la un program de finanțare la altul. Prin urmare, respectarea instrucțiunilor furnizate de către instituția finanțatoare este obligatorie, în caz contrar fiind posibilă respingerea proiectului depus.

Planul de afaceri este parte componentă a proiectului întocmit pentru obținerea unei finanțări nerambursabile, alături de cererea de finanțare și documentele justificative menționate în ghidul solicitantului. 

Planul de afaceri este solicitat în mod obligatoriu în cazul proiectelor ce vizează investiții simple pentru achiziția de utilaje și echipamente și se transformă în studiu de fezabilitate în cazul proiectelor complexe ce propun, pe lângă achiziția de mijloace fixe și realizarea unor lucrări de construcții și montaj. 

Planul de afaceri este reglementat prin intermediul ghidului solicitantului, fără a exista cadru legislativ pentru elaborarea sa. 

Pe de altă parte, Studiul de fezabilitate este reglementat prin intermediul Hotărârii de Guvern nr. 907 din 2016. Această hotărâre stabilește, de asemenea, care este structura devizelor pe obiect și a devizului general, care este structura analizei cost-beneficiu și studiului de prefezabilitate.  

Aceste documente sunt utilizate în mod obligatoriu în cazul proiectelor complexe, după cum am menționat anterior, dar și în cazul investițiilor realizate de instituții publice, indiferent de sursa de finanțare. 

Iată care sunt cele mai importante capitole ale oricărui plan de afaceri:

Prezentarea societății solicitante de fonduri nerambursabile

Prima parte a planului de afaceri va cuprinde o scurtă descriere a societății care solicită sprijin financiar nerambursabil pentru implementarea unui proiect.

Prin urmare, în această secțiune se vor prezenta informații privind:

  • denumirea societății;
  • data de înființare a societății;
  • sediul social și locul în care proiectul se va implementa;
  • activitatea pentru care se solicită finanțare, respectiv codul CAEN aferent proiectului depus;
  • asociații firmei și ponderea acestora în capitalul social.

 

Prezentarea activității propuse spre finanțare

Activitatea pentru care societatea solicită finanțare nerambursabilă va fi prezentată în detaliu, insistând pe principalele tipuri de produse realizate ca urmare a efectuării investiției descrise în proiect. Totodată, cel care elaborează planul de afaceri trebuie să prezinte informații despre caracteristicile produselor realizate și felul în care acestea se diferențiază de produsele similare realizate de către firmele concurente existente pe piață.

Resursele implicate în implementarea proiectului

În cadrul planului de afaceri se solicită detalierea resurselor pe care beneficiarul le pune la dispoziția proiectului, pentru o bună implementare a tuturor activităților prevăzute. 

Resursele aflate la dispoziția proiectului se împart în cinci categorii:

  • Resursele umane implicate în implementarea proiectului se referă, pe de o parte, la managementul societății, respectiv persoanele cu atribuții de conducere a afacerii, iar pe de altă parte la persoanele de execuție;
  • Resursele financiare se referă la toate sursele de bani pe care beneficiarul le poate atrage pentru implementarea proiectului;
  • Resursele materiale se referă la terenurile, clădirile, echipamentele și utilajele, dar și alte bunuri pe care societatea le pune la dispoziția proiectului;
  • Resursele informaționale se referă la cunoștințele, procedurile, bunele practici pe care societatea trebuie să le dețină în vederea implementării proiectului în bune condiții;
  • Timpul reprezintă perioada maximă de timp în care activitățile proiectului trebuie să se încadreze.

Resursele necesare implementării proiectului au fost detaliate în cadrul acestui articol.

 

Analiza pieței

În continuarea planului de afaceri se vor prezenta informații despre următoarele aspecte:

  • piața potențială de desfacere, prezentând cerințele, așteptările clienților față de produsele similare;
  • concurenții existenți și concurenții potențiali;
  • potențialii clienți și furnizori ai societății ca urmare a implementării planului de afaceri;
  • strategia pe care societatea o va pune în practică pentru a-și atrage clienții și pentru a-i fideliza.

Prognozele financiare

Proiectul trebuie să fie implementat în condiții de eficiență economică, astfel încât să fie posibilă susținerea afacerii din fonduri proprii ale firmei după ce ajutorul financiar încetează.

Prin urmare, se vor prezenta informații despre:

  • cantitățile produse și comercializate;
  • prețurile de vânzare;
  • costurile de producție implicate;
  • profitul estimat;
  • fluxul de numerar al afacerii;
  • indicatorii economico-financiari ai investiției.

Justificarea necesității și oportunității investiției

Având în vedere faptul că planul de afaceri este realizat din fonduri publice nerambursabile, antreprenorul trebuie să demonstreze faptul că investiția propusă este atât necesară, cât și oportună.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

Ghidul fondurilor europene: Ce este studiul de fezabilitate

Ghidul fondurilor europene: Ce este studiul de fezabilitate

Studiul de fezabilitate reprezintă un document ce prezintă posibilitatea proiectului de a îndeplini într-un mod eficient toate cerințele tehnice necesare și de a asigura rentabilitatea investiției. 

Structura cadru a studiului de fezabilitate este reglementată prin intermediul Hotărârii de Guvern nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice.

În cazul fondurilor europene, studiul de fezabilitate se utilizează în cazul proiectelor ce prevăd lucrări de construcții și montaj. Atunci când proiectul prevede doar achiziția unor bunuri sau servicii, studiul de fezabilitate nu este necesar, fiind utilizat planul de afaceri.

Conform HG 907/2016, Studiul de Fezabilitate trebuie să propună minimum două scenarii sau opțiuni tehnico-economice diferite, recomandând într-un mod justificat și documentat, scenariul sau opțiunea tehnico-economică optimă pentru realizarea obiectivului de investiții.

Structura cadru a studiului de fezabilitate conține două secțiuni, ambele având mai multe capitole și subcapitole. Pe scurt, structura studiului de fezabilitate este următoarea:

Piese scrise ale studiului de fezabilitate:

  • informații generale privind obiectivul de investiții;
  • situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții;
  • prezentarea a minimum două scenarii tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiții;
  • analiza fiecărui scenariu tehnico-economic propus;
  • scenariul tehnico-economic optim, recomandat;
  • urbanism, acorduri și avize conforme;
  • implementarea investiției;
  • concluzii și recomandări.

Piese desenate ale studiului de fezabilitate:

  • plan de amplasare în zonă;
  • plan de situație;
  • planuri generale, fațade și secțiuni caracteristice.

Studiul de fezabilitate cuprinde devizul general al investiției și devizele pe obiect, acestea fiind reglementate, de asemenea, prin intermediul HG 907/2016.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

Care este documentația necesară obținerii unei finanțări nerambursabile?

Care este documentația necesară obținerii unei finanțări nerambursabile?

Pentru a obține sprijin nerambursabil prin intermediul unor programe de finanțare din fonduri europene sau naționale, solicitantul trebuie să întocmească și să depună spre evaluare un proiect. 

Documentația solicitată de către finanțator este formată din:

  • plan de afaceri;
  • cerere de finanțare;
  • documente justificative.

Planul de afaceri este un document ce prezintă evoluția societății în perioada analizată, în scenariul obținerii fondurilor nerambursabile. 

Planul de afaceri acoperă două perioade:

  • perioada de implementare a proiectului, în care cheltuielile vor fi efectuate, iar ajutorul financiar nerambursabil va fi încasat;
  • perioada de monitorizare a investiției în care beneficiarul își va menține obligațiile asumate prin contractul de finanțare.

Planul de afaceri nu are o formă standardizată, fiind diferit în funcție de complexitatea investiției sau a vechimii solicitantului. 

Structura planului de afaceri este impusă de către finanțator. 

Atunci când investiția necesită realizarea unor lucrări de construcții, planul de afaceri este înlocuit de studiul de fezabilitate. 

Structura studiului de fezabilitate este reglementată prin intermediul HG 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice.

Cererea de finanțare reprezintă un rezumat al proiectului, preluând date și informații din planul de afaceri sau studiul de fezabilitate al investiției, dar și din documentele justificative obținute de către solicitant. 

Cererea de finanțare are o structură diferită de la un program de finanțare la altul. 

Documentele justificative, numite și documente suport, grupează documentele solicitate de către finanțator în sprijinul informațiilor prezentate în planul de afaceri. 

Astfel:

  • valorile investiției trebuie să fie susținute prin prezentarea unor oferte financiare;
  • vechimea firmei va fi dovedită prin atașarea certificatului de înmatriculare;
  • structura acționariatului va fi dovedită cu un certificat constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului;
  • studiile și experiența angajaților cheie vor fi dovedite prin prezentarea unor CV-uri și diplome de studii, contracte de muncă, recomandări, etc.

Lista documentelor justificative diferă foarte mult de la un program de finanțare la altul, fiind necesară respectarea prevederilor ghidului solicitantului.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

Ce etape va parcurge proiectul tău, atunci când accesezi fonduri nerambursabile

Ce etape va parcurge proiectul tău, atunci când accesezi fonduri nerambursabile

Antreprenorii pot accesa în cadrul fiecărui an fonduri nerambursabile pentru lansarea unor afaceri noi sau pentru dezvoltarea și extinderea celor existente. Programele de finanțare disponibile sunt variate în funcție de domeniul de activitate, localizarea proiectului, mărimea firmei solicitante sau valoarea investiției necesare. Cu toate acestea, indiferent de aceste variabile, un proiect va parcurge întotdeauna cinci etape de la apariția ideii de afaceri și până la îndeplinirea cu succes a obligațiilor asumate față de finanțator. 

În funcție de îndeplinirea unor criterii clare enunțate în ghidul solicitantului, antreprenorii pot obține fonduri europene sau naționale pentru lansarea sau dezvoltarea unor afaceri.

De la agricultură la activități de IT, de la producție la servicii și de la turism la industrii creative, fondurile nerambursabile disponibile pe parcursul unui an impun întotdeauna solicitantului parcurgerea a cinci etape în următoarea succesiune:

  • identificarea ideii de proiect;
  • pregătirea documentației necesare;
  • evaluarea proiectului depus;
  • implementarea planului de afaceri;
  • evaluarea rezultatelor obținute.

1. Etapa de identificare

În etapa de identificare, antreprenorul, împreună cu firma de consultanță sau pe cont propriu, va analiza mai multe idei de proiect și în final se va concentra asupra aceleia care asigură îndeplinirea unui număr mai mare de obiective, beneficiind de aceleași resurse. 

Acest lucru se întâmplă tocmai pentru că bugetul disponibil în cadrul unei sesiuni de finanțare este limitat. Prin urmare, nu toate proiectele depuse vor fi selectate pentru finanțare, ci doar cele mai bune dintre ele. 

În cadrul etapei de identificare, antreprenorul se va concentra asupra următoarelor aspecte:

  • va analiza problemele identificate în societatea sa, asupra necesităților consumatorilor sau asupra oportunităților identificate în piață;
  • va prioritiza aceste probleme, necesități sau oportunități;
  • va propune o idee de proiect care să asigure o îmbunătățire a situației actuale;
  • va identifica pentru această idee de proiect cea mai potrivită sursă de finanțare. 

Alegerea sursei de finanțare potrivite, ținând cont de faptul că anual sunt lansate zeci de apeluri de proiecte, este deosebit de importantă și se face luând în calcul următoarele criterii:

  • domeniul de activitate pentru care se solicită finanțare (agricultură, IT, servicii, producție, etc);
  • vechimea firmei solicitante, fondurile fiind diferite pentru societăți nou-înființate și societăți cu istoric;
  • locul de implementare al proiectului (urban sau rural);
  • forma de organizare juridică a solicitantului (persoană fizică autorizată, societate cu răspundere limitată, societate pe acțiuni, organizație non-guvernamentală, etc);
  • valoarea finanțării necesare și aportul propriu.

2. Etapa de pregătire a documentației

După identificarea programului de finanțare potrivit, solicitantul trebuie să citească ghidul solicitantului, un document care precizează care sunt condițiile și etapele în care finanțarea nerambursabilă se va acorda.

Ghidul solicitantului se obține gratuit accesând site-urile finanțatorilor și este actualizat cu ocazia fiecărei sesiuni de depunere a proiectelor.

În mod uzual, ghidul solicitantului conține prevederi privind:

  • cine poate solicita și obține fonduri nerambursabile (solicitanți eligibili);
  • tipurile de cheltuieli pe care finanțatorul le va deconta (cheltuieli eligibile);
  • tipurile de cheltuieli care vor fi în sarcina beneficiarului, dacă ele sunt necesare în cadrul implementării proiectului (cheltuieli neeligibile);
  • documentația necesară pentru depunerea proiectului;
  • instrucțiuni privind depunerea proiectului și modalitățile de evaluare;
  • prevederile contractului de finanțare;
  • reguli privind realizarea achizițiilor în proiect;
  • reguli privind implementarea proiectului;
  • drepturile și obligațiile beneficiarului.

În cadrul etapei de pregătire, beneficiarul va întocmi un proiect, respectând regulile menționate în ghidul solicitantului. Proiectul necesar obținerii unei finanțări nerambursabile este format din:

  • plan de afaceri;
  • cerere de finanțare;
  • documente justificative (acte de înființare, documente contabile, documente de identificare, oferte financiare, etc).

Planul de afaceri și cererea de finanțare sunt documente standardizate, a căror structură și instrucțiuni de completare sunt prezentate pe larg în cadrul ghidului solicitantului. În mod evident, ele diferă de la un program de finanțare la altul sau chiar în cadrul aceluiași program de finanțare, de la o sesiune la alta.

În timp ce planul de afaceri este un document complex, ce solicită informații diverse privind investiția necesară, prezentarea afacerii sau prognozele financiare, cererea de finanțare este doar un rezumat al întregului proiect.

De cele mai multe ori, în categoria documentelor justificative (documente suport) vom regăsi:

  • certificatul de înmatriculare al societății;
  • oferte financiare și tehnice pentru achizițiile propuse;
  • cartea de identitate a reprezentantului legal al societății;
  • declarații pe proprie răspundere prin care se confirmă îndeplinirea condițiilor cerute;
  • documente pentru locul de implementare propus (contracte de închiriere, comodat, concesiune, proprietate, etc).

Atunci când întreaga documentație este pregătită, aceasta se va depune pentru finanțare doar în cadrul unei sesiuni active (până la expirarea termenului limită prevăzut în ghidul solicitantului). 

3. Etapa de evaluare a proiectelor

Evaluarea proiectelor demarează după ce sesiunea de depunere s-a încheiat și are un termen recomandat de 90 de zile. În acest interval, evaluatorii trebuie să analizeze proiectele depuse, să clarifice eventualele neconcordanțe și să stabilească firmele câștigătoare. 

Evaluarea proiectelor presupune parcurgerea următoarelor etape:

  • se verifică existența tuturor documentelor solicitate (o evaluare a conformității);
  • se verifică termenul de valabilitate al documentelor, conținutul lor și îndeplinirea condițiilor din ghidul solicitantului (o evaluare a eligibilității);
  • se verifică îndeplinirea criteriilor suplimentare de evaluare și proiectul primește un punctaj (verificare tehnico-economică).

La finalul acestor etape, finanțatorul publică o listă de evaluare în ordinea inversă a punctajelor obținute. Punctajele pot fi contestate într-un anumit termen, iar după soluționarea contestațiilor se va publica un raport de selecție.

Proiectele ce se regăsesc în cadrul raportului de selecție vor semna contractele de finanțare și vor putea demara implementarea planurilor de afaceri aprobate

4. Etapa de implementare a proiectelor

 

Implementarea proiectelor poate demara doar după semnarea contractelor de finanțare. Cu excepția cheltuielilor de consultanță, nicio altă cheltuială nu va fi considerată eligibilă dacă a fost efectuată înainte de semnarea contractului de finanțare.

Având în vedere faptul că fondurile nerambursabile reprezintă fonduri publice, beneficiarul investiției trebuie să deruleze anumite proceduri înainte de a achiziționa bunuri sau servicii.

În funcție de prevederile ghidului solicitantului, procedurile de achiziții presupun transmiterea unor cereri de ofertă, recepționarea unor oferte financiare și tehnice și alegerea celei mai bune oferte dintre acestea. 

Oferta cea mai bună poate fi:

  • oferta cea mai ieftină, atunci când prețul este singurul criteriu important;
  • oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic, atunci când și alte criterii sunt importante (costul de operare, costul de întreținere, garanția oferită, productivitatea, consumul de energie, etc).

Cele mai multe programe de finanțare impun regula decontării unor cheltuieli deja efectuate de beneficiar din fonduri proprii. Astfel, după ce procedurile de achiziție sunt parcurse, iar beneficiarul investiției semnează contracte cu furnizorii săi, va putea efectua plăți către aceștia.

Plățile către furnizori se vor putea face din:

  • fonduri proprii;
  • credite bancare

După ce plățile sunt efectuate, beneficiarul poate solicita decontarea cheltuielilor într-una sau mai multe tranșe. 

În cadrul etapei de implementare, beneficiarul are și alte obligații către finanțator:

  • să respecte regulile de publicitate și informare;
  • să creeze locurile de muncă asumate prin planul de afaceri;
  • să asigure auditarea cheltuielilor efectuate;
  • să respecte termenele agreate pentru finalizarea implementării.

După ce ultima tranșă este încasată, implementarea se consideră încheiată, însă contractul de finanțare rămâne în vigoare o perioadă suplimentară.

5. Etapa de monitorizare a investiției

După ce etapa de implementare este încheiată, beneficiarul va avea obligații către finanțator, în baza contractului de finanțare semnat, o perioadă suplimentară ce poate fi, în cele mai multe situații, cuprinsă între trei și cinci ani.

În această perioadă, beneficiarul este obligat să își mențină investiția în parametrii asumați:

  • nu este permisă vânzarea echipamentelor achiziționate prin proiect;
  • nu este permisă utilizarea echipamentelor în alte scopuri decât cele agreate în contractul de finanțare;
  • activitatea economică trebuie să continue;
  • locurile de muncă nu pot fi reduse sau închise în această perioadă.

În cazul în care obligațiile contractuale nu sunt îndeplinite întocmai, finanțatorul va putea aplica penalități și va putea solicita, în anumite situații, returnarea întregului ajutor financiar plătit. 

După ce perioada de monitorizare este încheiată, beneficiarul poate dispune liber de afacerea sa, iar obligațiile față de finanțator vor înceta.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și afla primul noutățile.

Acest text nu poate fi copiat fără acordul scris al Academiei de Finanțarare.