fbpx
Graficul de rambursare al creditului: Implementarea proiectului prin intermediul unui împrumut bancar

Graficul de rambursare al creditului: Implementarea proiectului prin intermediul unui împrumut bancar

În lipsa fondurilor proprii, mulți antreprenori aleg să-și implementeze proiectele finanțate din fonduri nerambursabile prin intermediul creditelor bancare, cu atât mai mult cu cât, în unele situații, dobânzile bancare reprezintă cheltuieli eligibile pe care și le vor recupera la finalul derulării proiectului. 

Planul de afaceri întocmit și depus în vederea obținerii unor fonduri nerambursabile conține, printre alte elemente, și informații privind sursa de finanțare a investițiilor propuse până la momentul decontării cheltuielilor de către finanțator. Prin urmare, este esențial ca planul de afaceri să conțină în mod explicit date privind eventualul credit bancar contractat de către beneficiar, termenul de rambursare estimat, precum și cheltuielile lunare generate de acesta până la stingerea obligațiilor față de creditor. 

În continuare vom prezenta câteva aspecte teoretice privind importanța și rolul creditelor bancare în cadrul proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile. În partea finală a articolului se poate descărca un calculator pentru estimarea rambursării unui împrumut. 

Creditul bancar: Principalele noțiuni utilizate

Atunci când discutăm despre credite bancare, principalele aspecte menționate vor fi cele privind rata de principal, anuitatea, soldul împrumutului, dar și dobânda aplicabilă. Iată ce reprezintă acestea:

  • Valoarea împrumutată reprezintă suma de bani pe care beneficiarul unei finanțări nerambursabile o contractează în vederea efectuării la timp a plăților în cadrul proiectului. Atunci când beneficiarul nu dispune de resurse financiare proprii, el se va împrumuta pentru întreaga valoare eligibilă a proiectului.
  • Soldul împrumutului se referă la suma de bani ce trebuie restituită băncii la un moment dat, mai puțin ratele deja plătite din valoarea împrumutată. El reprezintă suma împrumutată ce nu a ajuns încă la scadență, conform graficului de rambursare, și care nu conține dobândă bancară. Pe măsură ce se vor face plăți lunare, soldul se va diminua până la restituirea integrală a valorii împrumutate.
  • Dobânda bancară reprezintă costul finanțării și este suma plătită băncii în schimbul acordării împrumutului. Dobânda bancară se aplică soldului împrumutului și se va calcula sub forma unui procent anual. Dobânda bancară se va diminua pe măsură ce soldul creditului scade până la rambursarea integrală a acestuia. 
  • Rata de principal reprezintă o parte din capitalul împrumutat care se rambursează băncii în fiecare lună sau la alte perioade de timp, dacă s-a convenit astfel prin contractul de creditare.
  • Anuitatea reprezintă suma ratei și a dobânzii bancare pentru fiecare perioadă. 
  • Perioada de grație este numărul de luni de la acordarea creditului în care nu se fac plăți de rate. În cazul creditelor pentru implementarea unor proiecte finanțate din fonduri nerambursabile este uzuală acordarea unor perioade de grație în anul în care are loc implementarea proiectului, iar activitatea nu a demarat. 
  • Graficul de rambursare reprezintă estimarea rambursării creditului bancar și este prezentat sub forma unui tabel ce conține întreaga perioadă până la rambursarea integrală a împrumutului. 

De ce este important creditul bancar în cadrul proiectului?

Importanța creditului bancar în derularea unui proiect finanțat din fonduri nerambursabile provine din faptul că majoritatea liniilor de finanțare impun beneficiarilor să își realizeze investiția din surse proprii, urmând ca ajutorul financiar nerambursabil să fie acordat sub forma unei decontări, dacă toate condițiile de eligibilitate au fost îndeplinite. 

Astfel, creditul bancar are drept principal scop asigurarea unui flux de numerar pozitiv pe durata derulării proiectului și până la încasarea ajutorului nerambursabil din partea finanțatorului. 

Știind că beneficiarul nu beneficiază de suficiente resurse financiare proprii, vom anticipa încă de la elaborarea planului de afaceri faptul că va contracta un credit bancar. Ulterior, după ce proiectul este aprobat, iar contractul de finanțare a fost semnat, beneficiarul va demara procedura de obținere a creditului bancar necesar efectuării plăților în cadrul proiectului. 

În ce perioadă se va rambursa creditul bancar?

Creditul bancar este contractat pentru a asigura plățile necesare pe durata implementării proiectului. De cele mai multe ori, creditul bancar este completat cu resurse financiare proprii ale beneficiarului (cel puțin pentru componenta neeligibilă a proiectului). Cu toate acestea, durata creditului este diferită și este determinată de condițiile respectivei linii de finanțare. 

Atunci când ajutorul financiar nerambursabil acoperă 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, creditul bancar se va derula până la încasarea ajutorului financiar. În acest caz, creditul bancar se va derula pentru o perioadă de cel mult un an, iar cel mai bun exemplu este Start-up Nation.

Pe de altă parte, atunci când perioada de implementare este mai mare de un an, iar ajutorul nerambursabil nu acoperă 100% din valoarea proiectului, creditul bancar se va obține pentru o perioadă mai mare, de obicei trei sau cinci ani. Beneficiarul va restitui băncii valoarea ajutorului financiar nerambursabil și va eșalona soldul creditului pentru o perioadă suplimentară. Cele mai bune exemple sunt proiectele derulate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) sau Programului Operațional Regional (POR).

Dobânzile bancare sunt eligibile?

Dobânzile bancare sunt, în cele mai multe cazuri, cheltuieli neeligibile și nu vor fi decontate de către finanțator. Cu toate acestea, sunt câteva excepții importante, iar cel mai bun exemplu este, încă o dată, programul Start-up Nation. 

Creditul bancar: Cum se calculează graficul de rambursare al unui împrumut

Graficul de rambursare reprezintă oglinda creditului bancar și a plăților estimate pentru rambursarea sa integrală în termenii agreați cu banca. Având în vedere cele amintite anterior, vom prezenta mai jos două grafice de rambursare diferite, în funcție de specificațiile diverselor linii de finanțare:

1. Atunci când ajutorul financiar este 100%

În această ipoteză vom prezenta situația întâlnită în cazul proiectelor derulate prin intermediul Start-up Nation. Având în vedere că ajutorul financiar nerambursabil este de 100% din valoarea eligibilă a proiectului, creditul contractat de beneficiar este numit credit punte. 

Având la bază convenția încheiată între finanțator (Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat) și cele trei bănci din program (BCR, CEC și Transilvania), beneficiarul împrumută valoarea eligibilă și o restituie atunci când ajutorul financiar este încasat, dar nu mai târziu de 12 luni. Pentru această perioadă, banca va aplica dobânzi bancare, dar nu va solicita rambursări lunare, ci restituirea împrumutului într-o singură tranșă.

Iată ipotezele utilizate:

  • beneficiarul obține un credit bancar de 200.000 de lei;
  • creditul este obținut în luna a 4-a de la semnarea contractului de finanțare;
  • dobânda bancară anuală este de 5%;
  • creditul va fi restituit integral în luna a 12-a.

În aceste condiții, graficul de rambursare este estimat mai jos:

2. Atunci când ajutorul financiar este mai mic de 100%

În cazul proiectelor derulate prin intermediul altor programe de finanțare, ajutorul financiar nerambursabil este mai mic de 100%, ceea ce înseamnă că beneficiarul va avea nevoie de bani proprii pentru susținerea a unei părți din valoarea eligibilă a investiției. 

Creditul este contractat pentru întreaga valoare eligibilă, iar prima rambursare va fi făcută din ajutorul financiar nerambursabil încasat de către beneficiar, care nu mai reprezintă, în acest caz, întreaga valoare a proiectului. Prin urmare, diferența rămasă de rambursat poate fi eșalonată pe o perioadă de câțiva ani. În acest caz, ratele viitoare vor fi plătite din încasările pe care afacerea le va genera după demararea activității.

Iată ipotezele utilizate:

  • beneficiarul obține un credit bancar de 400.000 de lei;
  • creditul este obținut în luna a 4-a de la semnarea contractului de finanțare;
  • dobânda bancară anuală este de 6%;
  • beneficiarul încasează ajutorul financiar nerambursabil de 70% în luna a 12-a și îl plătește integral în contul rambursării creditului;
  • diferența de 30% este eșalonată în rate egale pentru o perioadă de doi ani, respectiv 24 de luni.

În aceste condiții, graficul de rambursare este estimat mai jos:

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

Calculator salarii 2020: Cum se calculează salariul net, salariul brut și contribuțiile sociale în acest an

Calculator salarii 2020: Cum se calculează salariul net, salariul brut și contribuțiile sociale în acest an

Salariul minim brut pe economie a crescut, începând cu prima zi a acestui an, de la 2.080 de lei la 2.230 de lei. Creșterea se aplică, însă, doar nivelului de bază al salariului minim pe economie, în timp ce salariații din domeniul construcțiilor sau cei cu studii superioare nu beneficiază de creșteri ale salariilor minime brute aflate în vigoare în prezent. 

În cadrul articolului de astăzi va fi prezentată modalitatea de calcul a salariului brut și net pentru cele trei praguri prevăzute în legislație. La final vă puteți estima propriul salariu, precum și nivelul contribuțiilor sociale aferente, utilizând calculatorul disponibil în această pagină.

Începând cu 1 ianuarie 2020, salariul minim pe economie a crescut de la 2.080 de lei, până la nivelul de 2.230 de lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 150 de lei brut, respectiv 83 de lei net față de nivelul plătit până în luna decembrie 2019. 

De această creștere beneficiază toți angajații din economie plătiți cu salariul minim brut, mai puțin următoarele două categorii de salariați:

  • persoanele cu studii superioare cu cel puțin un an de vechime și care lucrează în domeniul în care s-au specializat; 
  • salariații din domeniul construcțiilor.

În cazul acestora se păstrează nivelul salariilor minime pe economie aflate în vigoare și în 2019, respectiv:

  • 2.350 de lei în cazul persoanelor încadrate pe posturi ce necesită studii superioare;
  • 3.000 de lei în cazul angajaților din domeniul construcțiilor. 

Iată cum se calculează nivelul contribuțiilor sociale pentru aceste praguri salariale:

1. Estimarea salariului net

Pentru a estima salariul net aferent celor trei praguri salariale prezentate anterior, va trebui să calculăm nivelul contribuțiilor sociale datorate de angajat, precum și nivelul impozitului pe venituri aferent. După ce aceste rețineri vor fi operate, vom putea estima nivelul salariului minim net corespunzător salariaților plătiți cu minimul pe economie în aceste trei scenarii. 

a. Contribuția socială la sănătate (CASS)

Contribuția socială la sănătate (CASS) este de 10% din nivelul salariului brut, cu excepția salariaților din domeniul construcțiilor. În acest caz, CASS va fi de 0%. 

b. Contribuția socială la pensii (CAS)

La fel ca și în cazul anterior, angajații din domeniul construcțiilor beneficiază de condiții speciale. Astfel, nivelul de bază al contribuțiilor sociale la pensii (CAS) este de 25% și se aplică la nivelul salariului brut. Totuși, angajații din domeniul construcțiilor beneficiază de o reducere a CAS-ului la doar 21,25%. 

c. Deducerea personală

Salariații beneficiază, în anumite condiții, de dreptul de a-și deduce o parte a salariului încasat, înainte de aplicarea impozitului pe veniturile salariale. 

Deducerea personală este calculată în funcție de două variabile:

  • nivelul efectiv al salariului brut încasat de angajat, dar nu mai mult de 3.600 de lei;
  • numărul persoanelor aflate în întreținere.

Cu cât salariul brut este mai mic, iar numărul persoanelor în întreținere este mai mare, angajatul are dreptul să-și deducă o parte mai mare a veniturilor sale salariale, încasând, în acest fel, un salariu net mai mare. 

d. Impozitul pe veniturile salariale

După reținerea contribuțiilor sociale și aplicarea deducerii personale, se va calcula impozitul pe veniturile salariale.

Astfel, impozitul pe salarii este de 10% din nivelul salariului brut, mai puțin CAS, CASS și deducerea personală. În cazul muncitorilor din construcții, impozitul pe venituri este de 0%.

2. Alte costuri ale angajatorului

Angajatorul este obligat, conform prevederilor legale, să calculeze, să rețină și să plătească la bugetul de stat contribuțiile sociale și impozitul pe veniturile salariale prezentate anterior. Totuși, acestea nu sunt singurele costuri pe care o firmă le plătește pentru un salariat.

Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM)

Pe lângă salariul brut, un angajator va calcula și va plăti la bugetul de stat și o contribuție asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%. În cazul angajaților din domeniul construcțiilor, aceasta este de doar 0,3375% din valoarea salariului brut în cauză. 

Prin urmare, raportându-ne la cele trei praguri salariale prezentate în cadrul acestui articol, putem spune că o firmă va avea următoarele costuri totale cu forța de muncă:

  • 2.280 de lei în cazul salariului minim brut pe economie;
  • 2.403 lei în cazul angajaților cu studii superioare;
  • 3.010 lei în cazul angajaților din domeniul construcțiilor.

3. Calculator salarii 2020

Cu ajutorul calculatorului de salarii inserat mai jos poți afla nivelul contribuțiilor sociale și impozitul pe veniturile salariale pentru orice nivel al salariului brut. Tot ceea ce trebuie să faci este să introduci în celulele gri valorile solicitate și să apeși Enter:

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

Cum se realizează prognoza veniturilor în cadrul unui proiect

Cum se realizează prognoza veniturilor în cadrul unui proiect

Prognoza veniturilor reprezintă una dintre componentele esențiale ale unui plan de afaceri, indiferent dacă sursa de finanțare a investiției propuse o constituie sursele proprii, creditele bancare, fondurile nerambursabile europene sau naționale.

Acest capitol al planului de afaceri prezintă veniturile potențiale pe care afacerea le poate genera în perioada următoare (numită perioadă de monitorizare a investiției), asigurând buna funcționare a obiectivului după ce implementare proiectului este încheiată. Tocmai de aceea, prognoza veniturilor trebuie să fie foarte bine fundamentată, prezentându-se în detaliu ipotezele care au stat la baza realizării estimărilor finale.

Iată cum se realizează prognoza veniturilor

Pentru a realiza prognoza veniturilor în cadrul unui plan de afaceri va trebui să urmărim următorii pași:

  • identificarea tuturor veniturilor pe care societatea le va obține ca urmare a implementării proiectului de investiții;
  • stabilirea capacității teoretice de vânzare;
  • stabilirea coeficientului de utilizare a capacității teoretice;
  • stabilirea capacității efective de vânzare;
  • stabilirea prețurilor de vânzare;
  • stabilirea sezonalității activității desfășurate.

1. Identificarea veniturilor pe care societatea le va obține

Primul pas pentru a realiza prognoza veniturilor în cadrul unui proiect îl reprezintă identificarea surselor din care societatea va obține încasări după ce investiția este realizată.

În cadrul proiectului, societatea va putea obține încasări din vânzarea de bunuri sau servicii, conform codului CAEN pe care își propune să le desfășoare.

Atunci când vorbim de proiectele finanțate din fonduri nerambursabile, indiferent că sunt europene sau naționale, societatea trebuie să își propună, în cele mai multe cazuri, o singură activitate, respectiv un singur cod CAEN.

În cazul proiectelor finanțate din fonduri proprii sau credite bancare, această restricție nu există, astfel că, cel puțin teoretic, pot exista mai multe activități desfășurate și prin urmare mai multe surse de venituri.

Chiar și în cadrul unui singur cod CAEN societatea își poate diversifica activitatea şi sursele de venituri.

Spre exemplu, în cadrul codului CAEN 1812 – Alte activități de tipărire, o societate poate realiza doar cărți de vizită sau își poate extinde activitatea, tipărind de reviste, afișe, agende și calendare, etc. Toate acestea vor fi surse de încasări pentru societate de care va trebui să ținem cont pentru a realiza prognoza veniturilor.

2. Stabilirea capacității teoretice de vânzare

Capacitatea teoretică sau capacitatea maximă de vânzare este stabilită luând în considerare datele tehnice ale echipamentelor ce vor fi achiziționate, știind că nu vom putea produce mai mult decât capacitatea maximă a utilajului pe care îl folosim.

Această informație este foarte importantă, întrucât valoarea nu va putea fi depășită niciodată în anii de prognoză ai afacerii.

Capacitatea maximă de vânzare este stabilită pe baza următoarelor date:

  • oferta tehnică a echipamentelor propuse spre achiziție;
  • informațiile furnizate de către inginerul tehnolog care a proiectat fluxul tehnologic.

 

3. Gradul de utilizare a capacității maxime de producție

Cu toate că la pasul anterior am prezentat capacitatea maximă (teoretică) de producție, trebuie reținut faptul că o afacere, în condiții normale de piață, nu va utiliza niciodată 100% fluxul tehnologic.

Capacitatea maximă de producție va fi utilizată într-un procent dependent de mai multe variabile:

  • cota de piață deținută de către societate. O afacere debutantă nu va avea o cotă de piață relevantă, iar producția pe stoc, fără a reuși vânzarea produselor obținute, nu este o decizie bună.
  • specializarea personalului. Atunci când începi o afacere nouă și achiziționezi o linie de producție nouă, este necesar să angajezi, de asemenea, personal nou. Va exista întotdeauna o anumită perioadă de timp până când noii angajați vor fi instruiți și vor da randament maxim;
  • atunci când realizezi prognoze economice pentru o perioadă mai îndelungată, va trebui să iei în considerare o creștere constantă de la un an la altul, astfel încât producția maximă teoretică să fie atinsă abia după mai mulți ani. Astfel, vei estima o cifră de afaceri mai mică în primul an de prognoză, tocmai pentru a-ți păstra o marjă de creștere pentru ceilalți ani.

Pentru a da câteva exemple, va trebui să ținem cont de specificul activității desfășurate:

  • în cazul unei activități de producție, gradul de utilizare al capacității teoretice este cuprins între 60% și 80% pentru primul an de activitate;
  • în cazul unei pensiuni turistice, gradul de utilizare al capacității teoretice se numește grad de ocupare și poate fi, în funcție de sezonalitate și potențialul turistic al zonei, cuprins între 40% și 60% pentru primul an de activitate.

4. Stabilirea prețurilor de vânzare

După ce capacitatea efectivă de vânzare a fost stabilită, următorul pas îl reprezintă estimarea prețurilor de vânzare pentru produsele sau serviciile societății.

Prețurile de vânzare trebuie să fie realiste, stabilite în urma unei analize a pieței de profil și a concurenței existente la acel moment. De asemenea, este important ca prețurile să reflecte nivelul de calitate al produselor societății.

Conținut premium

Următoarele secțiuni ale acestui articol pot fi citite doar de către abonații premium ai site-ului nostru. Absolvenții cursurilor organizate de Academia de Finanțare au acces gratuit nelimitat la toate secțiunile și materialele premium din site, după crearea unui cont de utilizator.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

Cum poți accesa până la 100.000 de euro pentru noi întreprinderi sociale

Cum poți accesa până la 100.000 de euro pentru noi întreprinderi sociale

Persoanele interesate de lansarea unei întreprinderi sociale pot obține, prin intermediul fondurilor europene nerambursabile, un ajutor financiar de până la 100.000 de euro. Pentru aceasta, ei vor trebui să urmeze cursuri de formare profesională, să angajeze cel puțin două persoane și să mențină noile locuri de muncă pentru o perioadă de cel puțin șase luni.  

În data de 11 septembrie 2019, Ministerul Fondurilor Europene a publicat lista proiectelor aprobate pentru finanțare prin intermediul cărora persoanele interesate de lansarea unor afaceri sociale pot obține un ajutor financiar nerambursabil de până la 100.000 de euro.

Sunt eligibile pentru acest tip de finanțare persoanele cu domiciliul și reședința în mediul urban sau rural din toată țara, mai puțin în regiunea București-Ilfov și care se obligă să creeze întreprinderi sociale și să creeze noi locuri de muncă. 

1. Urmărește lista administratorilor de grant ce au fost selectate pentru finanțare

La jumătatea lunii septembrie, Ministerul Fondurilor Europene a publicat lista proiectelor selectate pentru finanțare în cadrul Programului Operațional pentru Capital Uman (POCU), axa prioritară 4, respectiv Obiectivul Specific Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă.

Prin intermediul acestei linii de finanțare au fost aprobate 178 de proiecte cu un punctaj mai mare de 70 de puncte, dintre care 116 au intrat deja în procesul de contractare. Beneficiarii acestor proiecte, numiți administratori de grant, vor derula activitățile prin intermediul cărora se vor aloca finanțări nerambursabile de până la 100.000 de euro pentru înființarea de noi întreprinderi sociale. 

Lista administratorilor de grant acceptați la finanțare este disponibilă aici

2. Urmărește anunțurile privind selectarea persoanelor din grupul țintă. 

După semnarea contractelor de finanțare, administratorii de granturi sunt obligați să demareze activități de informare cu privire la activitățile derulate și să selecteze persoanele din grupul țintă.

Conform ghidului solicitantului, în cadrul fiecărui proiect trebuie să fie selectate cel puțin 60 de persoane care doresc să înființeze întreprinderi sociale. 

Sunt eligibile pentru participarea la aceste activități persoanele cu domiciliul sau reședința în mediul urban sau rural din toată țara, mai puțin cele din regiunea București-Ilfov.

3. Participarea la un curs de antreprenoriat social

După selectarea grupului țintă, administratorii de granturi vor organiza programe de formare profesională pentru:

  • Antreprenor în economia socială, cod COR 112032;
  • Manager de întreprindere socială, cod COR 112036.

Cel puțin 90% dintre persoanele înscrise la începerea acestor cursuri trebuie să le finalizeze și să promoveze examenul final. 

Pe lângă aceste cursuri pot fi organizate alte activități de formare profesională (cursuri de perfecționare, specializare în domenii relevante pentru antreprenoriatul social), justificate prin certificate de absolvire.

4. Întocmirea unui plan de afaceri în domeniul economiei sociale

La finalul cursurilor, administratorii de granturi vor organiza un concurs de idei de afaceri, urmând să fie selectate pentru finanțare cel puțin zece planuri de afaceri dintre cele prezentate. De asemenea, vor fi selectate câteva planuri de afaceri suplimentare în cadrul unei listă de rezervă.

Planurile de afaceri pot fi întocmite individual sau în echipă. 

Planurile de afaceri vor fi supuse aprobării unui juriu în care vor fi cel puțin:

  • un reprezentant al sectorului economiei sociale;
  • un reprezentant al mediului de afaceri local din regiunea/regiunile de implementare;
  • un reprezentant al instituțiilor financiare bancare sau nonbancare din regiunea/regiunile de implementare.

Administratorii de granturi vor avea libertatea de a impune propria structură a planului de afaceri, însă vor fi urmărite cel puțin secțiunile din acest document.

5. Semnarea contractului de finanțare

După aprobarea planurilor de afaceri, participanții la cursurile de antreprenoriat social vor semna contracte de subvenție prin intermediul cărora vor putea obține, în perioada următoare, o sumă de până la 100.000 de euro.

Persoanele fizice care înființează afaceri nu trebuie să aibă calitatea de asociați majoritari în structura altor întreprinderi, la data semnării contractului de subvenție.

6. Înființarea întreprinderilor sociale

După semnarea contractului de subvenție, antreprenorii trebuie să înființeze o întreprindere socială din lista celor eligibile:

  • societăţi cooperative de gradul I;
  • cooperative de credit;
  • asociaţii şi fundaţii;
  • case de ajutor reciproc ale salariaţilor;
  • case de ajutor reciproc ale pensionarilor;
  • societăţi agricole;
  • orice alte categorii de persoane juridice care prin actele de înfiinţare şi funcţionare demonstrează faptul că activitatea desfăşurată are scop social;
  • federaţiile şi uniunile persoanelor juridice prevăzute mai sus.

Întreprinderile pot avea sediul și punctele de lucru în cele șapte regiuni de dezvoltare (fără București – Ilfov):

  • în mediul rural;
  • în mediul urban.

O întreprindere socială nou înființată trebuie să fie formată din minimum cinci persoane, dintre care minimum două persoane trebuie să aibă statut de angajat. Restul persoanelor care formează entitatea de economie socială pot fi membri, voluntari, beneficiari ai serviciilor sau produselor furnizate de entitățile de economie socială.

Statutul de întreprindere socială se recunoaște prin dobândirea în termen de patru luni de la semnarea contractului de subvenție a unui atestat de întreprindere socială, în conformitate cu Legea 219/2015 privind economia socială.

7. Implementarea planurilor de afaceri

Prin intermediul acestei finanțări administratorii de granturi au posibilitatea de a acorda un ajutor financiar nerambursabil de până la 100.000 de euro fiecărui plan de afaceri aprobat spre finanțare. 

Indiferent de valoarea planului de afaceri, ajutorul nerambursabil se acordă în cel mult trei tranșe, conform prevederilor din planul de afaceri aprobat spre finanțare:

  • prima tranșă va reprezenta cel mult 50% din total;
  • poate plățile se vor efectua în cel mult 18 luni de la semnarea contractului de subvenție.

8. Crearea de noi locuri de muncă

Fiecare beneficiar al ajutorului de minimis va trebui să angajeze, în termen de trei luni de la semnarea contractului de subvenție, următorul număr de persoane:

  • min 2 angajați – pentru un ajutor de până la 55.000 de euro;
  • min 3 angajați – pentru un ajutor de la 55.000 la 70.000 de euro;
  • min 4 angajați – pentru un ajutor de la 70.000 la 85.000 de euro;
  • min 5 angajați – pentru un ajutor de la 85.000 la 100.000 de euro;

9. Monitorizarea planului de afaceri

După înființare, întreprinderile sociale nou create trebuie să-și continue activitatea pentru o perioadă de minimum 18 luni, dintre care șase luni după încasarea ultimei tranșe a ajutorului financiar nerambursabil.

În această perioadă de șase luni, întreprinderea socială trebuie să mențină noile locuri de muncă nou create prin implementarea proiectului. 

10. Alte reguli pentru înființarea unei întreprinderi sociale

Întreprinderile sociale, spre deosebire de societățile comerciale, nu au posibilitatea de a urmări obținerea de profit. Astfel, surplusul financiar obținut pe durata unui an trebuie să fie alocat pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivităţi sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor. 

Aceste întreprinderi contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale, inclusiv prin implicarea unor persoane aparţinând unor grupuri vulnerabile în activităţi cu caracter social şi economic, facilitând accesul tuturor la resursele şi serviciile comunităţii.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

Start-up Nation 2020: Cum se va întocmi bugetul proiectului în cazul unei decontări de 90%

Start-up Nation 2020: Cum se va întocmi bugetul proiectului în cazul unei decontări de 90%

Lansarea celei de-a treia ediții a programului Start-up Nation va aduce câteva modificări importante, iar una dintre schimbările discutate des în ultima perioadă vizează reducerea procentului ajutorului financiar nerambursabil de la 100% la 90%. Astfel, dacă această modificare va intra în vigoare, beneficiarii programului de finanțare vor fi nevoiți să contribuie financiar cu 10% din valoarea tuturor cheltuielilor eligibile. Iată cum se va întocmi bugetul proiectului, în această ipoteză.

Conform discuțiilor purtate de oficialii Ministerului Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat cu potențialii beneficiari și firmele de consultanță, acest program de finanțare va continua însă va fi modificat, iar una dintre schimbări vizează cofinanțarea proiectului de către beneficiari cu un procent de 10% din valoarea cheltuielilor eligibile. 

Iată cum se va întocmi bugetul proiectului, dacă această schimbare va fi implementată:

1. Stabilirea ipotezelor de lucru

Pentru a exemplifica această modificare, vom presupune că un antreprenor urmărește achiziționarea unui echipament în valoare de 150.000 de lei fără TVA. De asemenea, el va plăti firmei de consultanță o sumă de 9.000 de lei fără TVA, mai mare decât pragul impus de finanțator pentru decontarea acestei cheltuieli.

De asemenea, vom porni întocmirea bugetului de la următoarele ipoteze:

Ipotezele sunt următoarele:

  • Vom presupune că ajutorul financiar maxim acordat va rămâne de 200.000 de lei, însă ponderea sa în valoarea eligibilă a proiectului va fi redusă la 90%. Astfel, beneficiarul investiției va asigura din surse proprii diferența de 10%. Evident, în cazul în care bugetul prevede cheltuieli neeligibile, acestea vor rămâne în sarcina beneficiarului în întregime. 
  • De asemenea, presupunem că firma care va solicita finanțarea nu este plătitoare de TVA, astfel că această cheltuială va fi eligibilă, dacă solicitantului finanțării alege să solicite decontarea ei.
  • În final, pentru cheltuielile ce formează investiția supusă finanțării, vom aplica o cotă de TVA de 19%, atât cât este în vigoare în prezent. 

2. Prezentarea cheltuielii cu echipamentele

În primul rând, am presupus că antreprenorul dorește să achiziționeze un echipament tehnologic (noi l-am denumit banc de lucru) în valoare de 150.000 de lei fără TVA. 

Prin urmare, vom prezenta această cheltuială, incluzând și valoarea TVA aferentă:

3. Prezentarea cheltuielii cu serviciile de consultanță

În acest exemplu vom presupune că serviciile de consultanță sunt de 9.000 de lei fără TVA, mai mare decât suma maximă eligibilă prevăzută de ghidul solicitantului. Astfel, vom scoate în evidență faptul că decontarea în procent de 90% se va aplica doar cheltuielilor eligibile din proiect, nu valorii totale a investiției. 

Serviciile de consultanță sunt prezentate în tabelul de mai sus, iar TVA-ul este calculat distinct.

4. Întocmirea bugetului investiției. 

Cele două cheltuieli luate în calcul (achiziția unui echipament și plata consultanței) sunt însumate pentru a stabili valoarea totală a proiectului. 

Bugetul investiției prevede atât cheltuieli eligibile, cât și cheltuieli neeligibile.

Întreaga valoare a echipamentului achiziționat, dar și TVA-ul aferent, sunt eligibile. În schimb, serviciile de consultanță sunt eligibile, conform ghidului solicitantului, doar până la 8.000 de lei. Atunci când firma solicitantă este înregistrată în scopuri de TVA, această cheltuială nu este eligibilă în cadrul proiectului. În schimb, firmele neplătitoare de TVA pot solicita decontarea acestor cheltuieli prin intermediul proiectului, dacă prevederile ghidului solicitantului sunt respectate. 

Totuși, în cazul nostru, serviciile de consultanță sunt în valoare de 9.000 de lei + TVA, prin urmare valoarea totală nu este eligibilă, ci doar 8.000 de lei dintre aceștia.

Vom face următoarele corecții în cadrul bugetului:

  • includem valoarea TVA-ului aferent consultanței în categoria cheltuielilor neeligibile;
  • reducem suplimentar valoarea eligibilă a consultanței cu 1.000 de lei. 

5. Întocmirea planului financiar al investiției

În final vom întocmi și planul financiar al proiectului, ceea ce presupune să prezentăm succint valoarea totală a investiției și felul în care aceasta va fi finanțată din fonduri publice nerambursabile și din fonduri private ale beneficiarului.

Astfel, planul financiar este prezentat mai jos:

După cum se poate observa, valoarea eligibilă este formată din valoarea în întregime a utilajului și din 8.000 de lei din valoarea consultanței. 

Cheltuiala cu consultanța ce depășește plafonul de 8.000 de lei este considerată o cheltuială neeligibilă, iar ea va fi finanțată în întregime de către beneficiar.

Astfel, valoarea eligibilă totală va fi suportată într-un procent de 90% de către finanțator, iar beneficiarul investiției va fi nevoit să contribuie cu 10% din această sumă.

Descarcă de aici aplicația utilizată în acest articol și exersează completarea bugetului unui proiect.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și află primul noutățile.

Acest text nu poate fi copiat fără acordul scris al Academiei de Finanțarare.